În septembrie nouă beneficiari ai Programului de Antreprenoriat Social al Fundației Est-Europene au mers într-o vizită de studiu de cinci zile în Polonia. Vizita la organizaţiile incluse în agendă a îmbogăţit cunoştinţele teoretice şi a consolidat abilităţile practice ale participanţilor în domeniul antreprenoriatului social, datorită experienţei bogate pe care o au instituţiile respective şi profesioniştilor cu care am avut posibilitatea să interacţionăm în timpul întîlnirilor. Discuţiile cu reprezentanţii cooperativelor sociale a constituit o experienţă inedită care a ne-a oferit oportunitatea să ne convingem de impactul extraordinar al acestora asupra îmbunătăţirii calităţii vieţii beneficiarilor.
Am aflat detalii relevante despre aspectele normative care reglementează activitatea de antreprenoriat social în Polonia. Cred că criteriile stabilite pentru înfiinţarea unei cooperative sociale în Polonia pot fi utilizate şi în ţara noastră: aceste entităţi trebuie să dezvolte un program de instruire, reabilitare şi integrare socială a angajaţilor din grupurile excluse de pe piaţa muncii; cel puţin 50% dintre angajaţi trebuie să fie din grupurile de risc; 90% din salariile angajaţilor cu nevoi speciale să fie compensat din Fondul pentru Dizabilitate iar costurile de reabilitare să fie suportate din bugetul asigurărilor medicale; cel puţin 50% dintre fondatorii unei cooperative sociale să fie din grupurile excluse de pe piaţa muncii.
Marţi, 09.09.2014
I. Friends of Disabled Society din Lodz; Iwona Śnieguła, manager; Kamila Niedźwiedzka, formator (www.tpn.org.pl)
Asociaţia a fondat în iulie 2013 o întreprindere socială, unica companie privată care urmăreşte formarea profesională şi intergrarea în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi (în special persoane care suferă de schizofrenie). Această întreprindere dispune de cinci ateliere protejate în care muncesc 20 persoane cu dizabilităţi: tîmplărie, pictură/art and craft, magazin, reparaţia mobilei, sala cu computere. La fiecare atelier activează cîte un formator. Programul de lucru durează 5 h 15 min, cu o pauză de o oră pe zi pentru reabilitare, timp în care angajaţii (în grup sau individual) sunt consultaţi de un psihiatru, psiholog, consilier vocaţional, asistent social, pot beneficia de camera de relaxare, participă la instruiri de formare a abilităţilor de viaţă independentă. Echipa de formatori şi specialişti elaborează pentru fiecare angajat Planul individual de muncă care facilitează procesul de integrare în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi. Pentru majoritatea angajaţilor, lucrul la întreprindere este prima lor experienţă de muncă sau activează într-un domeniu nou decît cel practicat anterior. De obicei, întreprinderea recrutează angajaţii prin intermediul centrelor de sănătate, ONG-urilor, paginilor web specializate. Înainte de angajare, fiecare persoană este supusă unui test de identificare a abilităţilor de muncă.
Din bugetul municipal sunt acoperire costurile de formare profesională a angajaţilor, ir din Fondul Naţional pentru Integrare sunt compensate salariile angajaţilor cu dizabilităţi. Clădirea în care este situată întreprinderea socială este proprietatea municipalităţii, plata pentru arendă este suportată de către întreprindere, dar din cauză că imobilul se află în suburbie, costul chiriei este neînsemnat. Întreprinderea socială îşi desfăşoară activitatea în baza legii cu privire la cooperativele sociale şi cîteva hotărîri de Guvern care reglementează procesul reabilitare şi formare profesională a persoanelor excluse din cîmpul muncii. Instruirea angajaţilor se efectuează la locul de muncă. Pînă la moment nici unul dintre angajaţi nu a fost plasat pe piaţa liberă a forţei de muncă, însă două persoane sunt în proces de transfer. Clienţii întreprinderii sunt în mare parte ONG-urile şi persoanele fizice.
La atelierul de tîmplărie (www.renowatorart.pl), cei şase angajaţi se ocupă cu renovarea mobilei vechi, crearea elementelor de furnitură, pregătesc obiecte din lemn care sunt transmise spre finisare la atelierul de pictură, unde activează cinci angajaţi. În cadrul acestui atelier activează persoanele cu abilităţi artistice, fiindcă ei sunt implicaţi în producerea ramelor, bijuteriilor, picturilor, etc. Mărfurile se vînd prin intermediul unui magazin aflat lîngă atelierele de producere şi un magazin online.
II. Centrul de reabilitare psiho-socială „Zacisze”; Justyna Stasiak, psiholog şi Agnieszka Sas (psychologist and manager of rehabilitation)
Cel mai mare centru din regiune care oferă servicii de reintegrare a persoanelor cu dizabilităţi psihice din întreaga Polonie. Este format din trei centre: centrul de tratament, centrul vocaţional şi de viaţă independentă şi hostelul pentru tineri. În cadrul primului centru, beneficiarii pot fi plasaţi pe un termen de la 3 pînă la 6 luni. Beneficiarii se adresează singuri la serviciile centrului sau prin intermediul spitalelor de psihiatrie, serviciilor de asistenţă socială. Fiecărui beneficiar, în urma identificării necesităţilor, i se creează un plan individual de terapie. Centrul oferă următoarele activităţi de reabilitare: formarea abilităţilor de comunicare/socializare; terapii prin dans, muzică, hipo-terapie; activităţi de creaţie şi sport. Centrul dispune de 50 locuri. 70% din cheltuieli pentru servicii beneficiarul achită din veniturile proprii, 30 la sută sunt acoperite din granturi şi suport guvernamental.
Centrul vocaţional de reabilitare are personalitate juridică. Acesta beneficiază de suport financiar din partea fondului de sănătate, este scutit de anumite taxe. Asemenea centre pot fi fondate de către ONG-uri şi este obligatoriu să presteze şi servicii de reabilitare.
Bune practici de economie socială în regiunea Lodz; Dariusz Krajewski (member of Me-You-Us Society) (www.wsparciespoleczne.pl)
O întreprindere socială, pe lîngă activitatea economic implementează şi programe de reabilitare profesională pentru persoanele excluse de pe piaţa muncii. Valorile unei întreprinderi sociale sunt: antreprenoriat (cel puţin 50% din venituri trebuie să provină din activitatea economică, nu urmăreşte maximizarea profitului pentru distribuirea acestuia, compania are un statut şi un business plan, este o entitate independentă); angajare (cel puţin 30% dintre angajaţi trebuie să fie din categorii excluse de pe piaţa muncii, se activează în baza principiului nondiscriminării, angajaţii îşi dezvoltă abilităţi profesionale şi contribui la dezvoltarea companiei, locul de muncă se adaptează la necesităţile angajatului); participare (se urmăreşte dezvoltarea personală şi satisfacerea nevoilor personale, lupta cu stresul, protecţie specială a angajaţilor, angajaţii sunt implicaţi în procesul decizional, control şi audit extern).
Beneficiile antreprenoriatului social pentru persoanele excluse de pe piaţa muncii: mediu de lucru suportiv, obţinerea abilităţilor profesionale, asistenţă în identificarea unui loc de muncă pe piaţa liberă a forţei de muncă, creşterea încrederii că se va găsi un loc de muncă, creşterea gradului de încredere în forţele proprii, îmbunătăţirea situaţiei medicale şi financiare, mediu pentru dezvoltarea personală, creşterea nivelului de securitate socială, adaptarea locului de muncă.
Specificul lucrului cu persoanele excluse de pe piaţa muncii: au doar 55% din eficienţa de muncă, execută încet sarcinile, concentrare slabă, tenacitate scăzută, în timpul zilei dispoziţia persoanei se poate schimba, sunt necesare mai multe pauze, lipsesc des din cauza bolilor, rezistenţă slabă la stres, , respect ridicat faţă de muncă, sunt responsabili.
Asociaţia „Ja-Ty-My” a constituit în 2010 Centrul pentru Economie Socială, cu scopul de a sprijin pentru întreprinderile sociale și persoanele fizice care sunt interesate să se alăture sectorul economiei sociale prin intermediul trainingurilor, internshipurilor, asistenţei în dezvoltarea strategiilor şi planurilor de afaceri, suport psiho-social.
Prin intermediul proiectelor Asociaţiei „Ja-Ty-My” au beneficiat de formare vocaţională circa 200 persoane cu dizabilităţi, dintre care 30% şi-au găsit un loc de muncă în calitate de: chelner, bucătar, ajutor de bucătar, grădinar, ajutor de lemnar, etc.
Hotel Klos, Katarzyna Santy, formator; (www.klos.org.pl)
Construcţia hotelului a început în 2006. La moment sînt 11 camere de tip rustic în care pot fi cazate maxim 27 persoane. Hotelul dispune şi de două săli de şedinţe cu o capacitate de 20 şi 40 locuri în care se pot organiza seminare şi conferinţe. În cadrul hotelului sunt angajate 10 persoane, dintre care cinci sunt cu dizabilităţi, alte 10 persoane cu dizabilităţi se afla la un stagiu de practică pe o perioadă determinată în cadrul unui program de integrare socio-profesională.
Miercuri, 10.09.2014
III. Social Cooperative Issa – LaGranda hostel and Granda Café din Lodz; Jakub Klimczak, membru (www.lagranda.pl)
Cooperativa socială “Issa” dispune de un hostel (30 de locuri) care activează deja al treilea an şi un bar – 2 ani. Acum un an în cadrul barului au început să servească exclusiv mîncare de tip vegan, inclusiv în hostel nu se utilizează pene de păsări pentru perne, piele de animale, etc.
În cadrul cooperativei activează cinci membri, sînt în proces de căutare a patru noi membri. Cooperativa a fost lansată în cadrului unui program de finanţare al UE. Colaborează cu ONG-urile care le oferă suport. La moment cooperativa este 100% la autofinanţare.
Hostelul este foarte popular în regiune, de asta e permanent plin cu turişti, cu excepţia cîtorva luni de vară. De obicei în bar se organizează diverse activităţi culturale. Cei mai fideli clienţi fiind studenţii Universităţii din Lodz care se află în vecinătate (acolo studiază circa 10 mii de studenţi). Totodată hostelul dispune şi de o sală de conferinţe (20 persoane) care se dă în arendă sau se prestează servicii de catering în zonă.
Întreprinderea activează în baza legii cu privire la cooperativele sociale, care stipulează că o cooperativă poate fi fondată de către cel puţin cinci membri, dintre care 50% trebuie să fie persoane excluse de pe piaţa muncii, iar profitul din activitatea economică se împarte între membrii fondatori or se investeşte în dezvoltarea afacerii.
O altă iniţiativă a membrilor cooperative este constituirea grupului neformal “Food cooperative” care constă în: o dată pe săptămînă (joi), lîngă hostel circa 50 de persoane au posibilitate să cumpere produse ecologice autohtone la un preţ rezonabil de la producătorii locali. Fermierii realizează marfa, iar 10% din venituri le donează cooperativei, aceste donaţii sînt utilizate pentru achiziţionarea de produse necesare persoanelor sărace.
IV. Social Cooperative Vitasana –“Włoszczyzna” restaurant din Lodz; Emilia Zemsta, preşedinte
Estaurantul este o cooperativă socială fondată acum un an, practic restaurantul s-a deschis în luna august 2014. Cooperativa are cinci membri şi cinci angajaţi. Restaurantul este bazat pe bucătăria italiană, utilizează ingrediente şi produse importate din Iatalia. Unul dintre obiectivele sociale ale cooperativei este să promoveze mîncarea sănătoasă şi cultura gastronomică italiană. În curînd vor lansa un atelier pentru copii în cadrul căruia îi vor instrui cum se pregăteşte mîncarea. O parte din mîncarea de la restaurant o livrează gratuit familiilor vulnerabile. Cooperează cu ONG-urile care promovează drepturile copiilor şi ale bătrînilor în scopul de a lansa în viitorul apropiat activităţi de interacţiune dintre generaţii.
V. Social Cooperative Ogniwo – music club Dom din Lodz
Cooperativa socială are cinci membri fondatori, aceştia sînt muzicieni şi DJ. Clubul este o locaţie unde persoanele care doresc să se lanseze în domeniul show-bizului au posibilitate să trăiască primele experienţă pe scena music club Dom.
Joi, 11.09.2014
VI. Primăria oraşului Brzeziny; Ryszard Śliwkiewicz, preşedintele cooperative sociale “Communal service” şi Roman Sasin, viceprimar
Viceprimarul oraşului a prezentat date despre situaţia social-economică a localităţii (oraş cu o populaţie de 12,5 mii locuitori fondat în 1938). Oraşul este lider în Polonia în domeniul economiei sociale, prima cooperativă a apărut în această localitate acum patru ani, iar numărul angajaţilor este la moment de 57 persoane. Viceprimarul localităţii a menţionat cît de important este ca într-o comunitate să existe cooperative sociale, fiindcă prin intermediul lor aferi locuri de muncă şomerilor, care la rîndul lor achită impozite şi alte plăţi în bugetul local.
Localitatea are o aşezare strategică din punct de vedere economic dat fiind faptul că prin regiune trec cîteva automagistrale de importanţă naţională, în acest context planifică să deschidă o zonă economică liberă pe o suprafaţă de 24 ha, iar alţi 150 ha sînt rezervaţi pentru agenţi economici. Cinci instituţii de menire socială sînt conectate la o staţie proprie de genrare a energiei electrice (panouri fotovoltaice), iar în apropierea oraşului se amenajează 15 ha pe care va fi amplasat un parc fotovoltaic. Din punct de vedere turistic localitatea are cîteva legende, existenţa cărora oferă oportunitatea o nouă zonă turistică “Lost city”.
Cooperativa socială “Communal service” are 10 membri fondatori şi angajează şomeri sau persoane cu dizabilităţi , fără adăpost, persoane foste condamnate sau dependente de vicii din localitate. Investiţia de bază a fost făcut cu suportul unui grant UE în valoare de 50 mii euro. După un an de la fondare, cooperativa a fost transmisă sub jurisdicţia primăriei din localitate. La moment, fondatori sînt două instituţii publice.
Rulajul anual al întreprinderii este de circa 450 mii euro. Din cei 57 de angajaţi, 33 sînt angajaţi cu normă întreagă, alţi 24 se schimbă periodic prin programe de integrare profesională. Cooperativa prestează cîteva servicii comunale: colectarea şi sortarea gunoiului, amenajarea spaţiilor verzi, lucrări de întreţinere a drumurilor. Dat fiind faptul că are mai multe servicii se asigură veniturile necesare pentru a acoperi toate cheltuielile. Profitul obţinut este reinvestit în dezvoltarea afacerii şi reintegrarea pe piaţa muncii a persoanelor vulnerabile.
După constituirea cooperativei sociale, în oraş a scăzut considerabil rata şomajului, iar din bugetul local se cheltuiesc cu 30% mai puţini bani pentru prestaţiile sociale. Serviciile prestate de cooperativă sînt cu 20% la ieftine decît cele prestate de alte companii. În cazul achiziţiilor publice, cooperativele sociale au prioritate de a fi selectate.
VII. Cooperativa socială “Hope and work” SRL; Teresa Pietrzak (preşedintele Social Housing Association şi membru fondator al cooperativei)
Cooperativa socială “Hope and work” SRL are ca şi fondatori două persoane juridice (primării) şi activează de un an în domeniile: restaurare şi renovare a clădirilor vechi, servicii de curăţenie şi amenajare a spaţiilor verzi, meşteşugărit. La moment cooperativa are 12 angajaţi şi 11 persoane care desfăşoară stagiul de practică. Pe parcursul a opt luni, la cooperativă au desfăşurat stagiul de practică 36 persoane excluse de pe piaţa muncii. În luna octombrie, cooperativa va obţine finanţare de la primăria oraşului, respectiv vor angaja zece noi persoane cu dizabilităţi, pentru mentori şi un asistent medical. Parcul de automobile al cooperativei este adaptat la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi. Recent cooperativa a obţinut titlul de una dintre cele mai bune companii din punct de vedere al managementului firmei.
Angajaţii excluşi de pe piaţa muncii, pîna la angajare în cadrul cooperativei beneficiază de un trening specializat. Cooperativa arendează spaţiul pentru oficii şi dispune de tot echipamentul necesar pentru prestarea serviciilor. Veniturile cooperativei acoperă cheltuielile. Cetăţenii sunt mulţumiţi de activitatea întreprinderii sociale fiindcă localitatea lor este mereu curată.
or. Zgierz: networking dinner with President of City of Zgierz- Iwona Wieczorek şi Vice president of Me-You-Us Society, Jarosław Wasiak
Discuţia s-a axat pe specificul lucrului cu persoanele din grupurile vulnerabile, aspecte privind finanţarea proiectelor din fondurile UE şi rolul întreprinderilor sociale în dezvoltarea socio-economică a comunităţilor.
Vineri, 12.09.2014
VIII. Platform for Integration of the Disabled Persons PION, EKON din Varşovia; Marta Jabłońska, CEO şi Hubert Pik, manager proiecte
Asociaţia EKON (Persoanele cu dizabilităţi pentru mediu) a fost înfiinţată în 2003 cu scopul de a crea locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi şi integrarea persoanelor excluse social. Pe parcursul anilor, EKON a dezvoltat mai multe proiecte, unul dintre ele fiind „In the path of the acceptance”, prin intermediul căruia 44 coordonatori de angajare au reuşit să integreze în cîmpul muncii circa 900 persoane cu dizabilităţi, dintre care o sută persoane cu dizabilităţi mentale. Persoanele respective au fost angajate în calitate de asistent pentru cumpărători, vînzători, contabili, aceştia sunt instruiţi şi ghidaţi de coordonatorii în angajare. Proiectul este considerat o istorie de succes şi pentru faptul că a reuşit să se stabilească relaţii de cooperare cu companii private mari (Carrefour, Selgros, etc.) în cadrul cărora au fost angajaţi beneficiarii.
Prin intermediul proiectului „EcoWork” au fost angajate peste 300 persoane cu dizabilităţi, dintre care 250 persoane cu dizabilităţi mentale sau intelectuale. Aceştia sunt antrenaţi în procesul de colectare selectivă a gunoiului, după care separă materialele reciclabile. Lunar se prelucrează circa 300 tone de deşeuri, dintre care 90% sunt materiale care se reciclează, după care acestea se vînd. Angajaţii EKON sunt numiţi „furnici”. Acest proiect are şi o componentă de educaţie ecologică, fiindcă locuitorii oraşului sunt instruiţi cum să separeu deşeurile în gospodărie, iar angajaţii întreprinderii sunt adevăraţi ambasadori ai protecţiei mediului.
EKON este o organizaţie non-profit care activează în baza principiilor economiei de piaţă, nu beneficiază de granturi sau donaţii. Venitul anual al întreprinderii este de 10 mln. Euro, dintre care 60% provin din prestarea serviciilor iar 40% sunt subsidii de la bugetul de stat pentru colectarea selectiva a gunoiului. Organizaţia a primit mai multe premii şi diplome pentru activitatea în domeniul spargerii stereotipurilor în domeniul muncii persoanelor cu dizabilităţi.